Despre rabdare

Din cauza tehnologiei avansate si ultra-rapide din ziua de azi – in care viteza este la rang de Stapana [calculatoare cu procesoare rapide, masini cu motoare puternice, gadgeturi care mai de care cu tot felul de functii care ofera tot felul de facilitati s.a.m.d], rabdarea noastra, si indeosebi a noastra ca barbati, incepe sa tinda catre zero..

Si nu de putine ori am observat [inclusiv la mine], ca nu ne mai acordam momente de respiro in relatie. Totul trebuie sa decurga in cea mai mare viteza, cat mai optim [drumul cel mai scurt pana in parc, mijlocul de transport cel mai rapid etc] sa putem face cat mai multe intr-o zi.

Intr-un fel, este si normal: daca avem o viata cotidiana “normala”, adica: serviciu 8 ore plus alte vreo 2 ore pe care le petreci pe drum sa ajungi la birou si sa te intorci acasa – ai vrea ca timpul care iti ramane sa fie cat mai bine administrat. In week-end abia daca ai timp uneori de altceva decat de administrarea locuintei care ramane pe timpul saptamanii…

Dar viata se va scurge asa pana la sfarsitul ei. Vom amana de fiecare data sa incetam anumite compromisuri pe care le facem din cauza “lipsei de timp”.

De aici si pana la stres nu e decat un pas. Apoi urmeaza sa ne pierdem hobby-urile, micile placeri si… rabdarea.

Ca si barbati, avem si o “scuza”: am fost construiti sa fim mai rapizi. La vanatoare trebuia sa fim agili si sa ne miscam repede: altfel deveneam noi cei vanati! Suntem mai pasionale din fire, mai aprigi, ne aprindem usor si avem gena de lider bine fixata in noi!

Dar, odata ce devenim constienti de faptul ca femeile sunt “construite” altfel, este musai sa ne transformam atitudinea fata de ele.

O femeie are nevoie intotdeauna de mai mult timp: ele se imbraca mai “incet”, au nevoie de mai mult timp la masa, la baie, sa se pregateasca de un eveniment etc.

De ce?

Pentru ca o femeie “gandeste” cu inima, iar inima [a se citi sufletul] este dincolo de barierele timpului.

Iubitele noastre pierd usor notiunea timpului cand se imbraca. machiaza, imbaiaza. Daca noi, barbatii, ne iubim pe noi insine [desi nu recunoastem si nici nu acceptam asta dintr-o homofobie accentuata] cumparandu-ne tot felul de gadgeturi si accesorii tehnice, femeile se iubesc pe ele insele prin a-si acorda mai mult timp lor, frumusetii lor, trupului lor.

Ele au un intreg ritual de imbaiere: isi spala cu grija fiecare centimetru patrat de piele, acordand atentie oricarui detaliu care intervine in calea degetelor.

Ti-ai privit vreodata iubita in timpul ritualului ei de imbaiere? Daca da, intelegi ce vreau sa spun. Daca nu, fa-o: si atunci o vei iubi si mai mult…

Mai mult, nu uita: pentru femeie [in mintea ei] timpul ei este extrem de limitat. O femeie crede ca frumusetea si tineretea ei sunt perene si zboara cat ar clipi. Astfel, ele, in aceste momente in care isi acorda mai mult timp decat am face-o noi barbatii, ele de fapt strapung bariera limitatoare a timpului si se auto-plaseaza in Eternitate.

De aici provine frumusetea lor si… Eternul Feminin…

Nu iti grabi iubita decat atunci cand crezi ca face din asta scopul principal al existentei ei.

Atragei atentia cu grija, explica-i cu iubire ca ea este frumoasa oricum si ca acum este suficient si trebuie sa mergeti mai departe.

Asadar, prima idee de retinut: ai rabdare cu iubita ta, si vei castiga zambetul ei de multumire si satisfactie interioara ca i-ai oferit momentul ei in care este Regina!